Scriitorul Ştefan G. Vârgolici, poet, prozator, critic literar şi filolog, Ştefan Vârgolici face parte din grupul profesorilor pe care „Junimea" i-a dat în prima serie, sub influenţa noii direcţiuni a lui Titu Maiorescu.

Despre el, lacob Negruzzi scris: „Statornic junimist în timpurile bune, ca şi în timpurile rele, Vârgolici este tipul unui foarte bun profesor".

într-adevăr, Ştefan Vârgolici a desfăşurat o bogată activitate didactică. Numai la Universitatea din Iaşi a funcţionat 25 de ani. în perioada 1875-1897.

Fiu de ţărani din ţinutul Neamţului, Ştefan Vârgolici s-a născut pe 13 octombrie 1843, în satul Borleşti: în Iaşi, a urmat cursurile Academiei Mihăilene şi ale Facultăţii de Litere şi Filosofic, obţinând licenţa în 1864. Cu sprijinul societăţii „Junimea" şi al lui Titu Maiorescu, care era pe atunci rector al Universităţii din Iaşi, Ştefan Vârgolici a fost trimis mai întâi la Madrid şi apoi la Paris pentru studii în domeniul literelor. După absolvirea Şcolii normale superioare din capitala Franţei şi obţinerea doctoratului în litere şi filosofie, a revenit în ţară, iar pe 1 octombrie 1875 a fost numit profesor la Catedra de Limba şi Literatura franceză de la Universitatea „Al.I.Cuza". A predat cursuri despre literatura franceză a Evului Mediu, din secolele XV1-XVIII şi despre istoria literaturii spaniole. începuturile sale scriitoriceşti datează din 1865, când a publicat poezii originale în revista „Trompeta Carpaţilor". Din 1868 a devenit colaborator al revistei „ Convorbiri literare ", iar din 1871 - membru al „Junimii" din Iaşi. în paginile revistei junimiste, a publicat poezii, proză, studii despre literatura spaniolă şi traduceri din greacă, latină, franceză, engleză şi germană. A publicat studii despre literatura spaniolă, fiind interesat în special de Lope de Vega, Cervantes şi Calderon de la Barca. Pentru întreaga sa activitate de profesor, scriitor şi traducător, Academia Română 1-a ales membru corespondent, în 1887. Admirator consecvent al lui Mihai Eminescu şi unul dintre discipolii credincioşi ai lui Titu Maiorescu, Ştefan Vârgolici a rămas junimist până la moarte. A trecut în lumea umbrelor pe 29 iulie 1897 şi a fost înmormântat la cimitirul „Eternitatea".

Elena Burlea, descendentă din Borleşti-Neamţ este mama scriitorului Ion Slavici, bun prieten şi sfătuitor al lui Eminescu.

Părintele Visarion sau Pustnicul de la Borleşti, o mare personalitate duhovnicească. Mesajul său pentru omenirea actuală este: „Lăsaţi orice preocupări străine, vieţuiţi în smerenie, simplitate şi pocăinţă, pregustând din bunătăţile visului ce va să fie ".

Vasile Baghiu, poet, prozator, eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, născut în Borleşti în 1965

Victor Purice, părintele filmelor din Piatra Neamţ, directorul cinematografului Dacia. în 1988 a găzduit prima ediţie a Festivalului Filmului pentru Copii şi Tineret „Punguţa cu doi bani" prezidat de Ion Popescu Gopo.

Vasile Vasile, profesor, bizantiolog, muzicolog, etnomuzicolog, cercetător ştiinţific, autor al multor lucrări de specialitate. A început cariera de dascăl la şcoala nr. 1 Borleşti, apoi la licee din Bacău şi Neamţ, conferenţiar profesor în cadrul Academiei de Muzică Bucureşti, şi-a susţinut doctoratul la Cluj, este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România. Născut la 03.06.1941 în Borleşti.

Ion Mihalache, pictor. Despre pictor scriitorul Ovidiu Genaru remarca „ o lună pe an, artistul plastic ION MIHALACHE, coboară de pe schelele bisericilor pe care le pictează prin ţară şi revine în atelierul său din Bacău unde pregăteşte o expoziţie personală, DAR, de ziua lui pentru iubitorii de artă". Pictorul este născut la 15.03.1964 în Borleşti.

David Gheorghe, jurist, (procuror) o perioadă îndelungată a lucrat în Procuratura generală, Bucureşti, în prezent pensionar.

Blaga Gheorghe, fiu de ţăran din Ruseni, corn. Borleşti-Neamţ, a îndeplinit funcţia de inspector şcolar pe judeţul Neamţ, a fost preşedintele fundaţiei I.I. Mironescu " din Tazlău.